Powered By Blogger

duminică, 29 aprilie 2012

Vulturul nu prinde muşte

"Nu pot spune nici acum ce m-a facut sa ma opresc asupra ta:*"
mmmmmmmm băiete, chiar să fi crezut că "vulturii pot prinde muşte"? Niciodată, eventual pot prinde cîte-o vrăbiuţă, dar nu o muscă.:D

Erai o pasăre care ataca prada cu o viteză de 150 km/h, aveai ghearele foarte puternice şi în aparenţă nu-ţi putea scăpa nimic. Atacai direct, fără să te gîndeşti prea mult la consecinţe şi pentru că tentativele îţi erau încoronate de succes, credeai că poţi avea tot ce-ţi doreşti. Învăţai pe zi ce trece tot mai mult şi mai mult, te antrenai şi atacai din nou, dar nu muşte. Te ridicai în înaltul cerului şi de acolo erai privit cu mult jind, păsări măiestre te admirau şi pentru prima dată în viaţă şi-ar fi dorit ca următoarea ta pradă să fie una din ele. Se purtau la modul cel mai disperant posibil şi totuşi, cu unele excepţii, îţi plăcea să îndeplineşti dorinţe.

Ai devenit rege, ţi se tulbura sîngele numai la gîndul că într-un tîrziu vei poseda o pradă nouă şi totul îţi părea sub semnul veşniciei, îţi imaginai că ştii ce-ţi doreşti de la viaţă, erai mulţumit că găseşti fără să cauţi şi ţi se dă fără să ceri, dar ţi s-a răsturnat lumea într-o zi.
Nu era ea pasăre fără aripi, nici vrăbiuţă, nici privighetoare, nici chiar pupăză nu era, doar că avuse norocul de a se naşte în zodia de-a nu fi semănat cu nimeni. În cazul ei tot îţi ratau atacurile, era mai rapidă decît tine, iar asta nu te descuraja cîtuşi de puţin, din contra cu fiecare atac îţi părea că eşti mai aproape şi mai aproape. Într-un final ai prins-o, dar numai acţionînd într-un mod mai inteligent, iar asta ţi-a dat elanul să zbori către departe, să dobori aerul rece ce-ţi atingea pieptul şi să străbaţi văzduhul capricios. Era a ta fără îndoială.

TU- atît de mare şi de puternic vultur, EA- atît de mică şi lipsită de apărare. 
Dacă nu poţi spune ce te-a făcut să te opreşti asupra ei, nu o face. 
Dacă te simţi bîntuit de o forţă care te depăşeşte, spune-i nimic, vorbeştei despre o filosofie inexistentă, fă-i cadou liniştea imaculată, onoreaz-o cu tăcerea ta.

p.s nu ştiu ce să mai zic, mi-a cam bătut virgula punctul.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu