Mă numesc Luminiţa Sandu, sînt din Republica Moldova ,iar acum studiez Jurnalismul la UVT. Am ajuns aici la dorinţa întîmplării şi tot la dorinţa ei ,astăzi iubesc Timişoara.
Vreau să fac jurnalism pentru că ştiu că dintre toate meseriile care se practică în astă lumea ,dacă pot să zic aşa, la asta mă pricep cel mai bine , asta îmi place să fac, şi cred că mă poate ferici,pentru că voi practica ceea ce-mi place, ceea ce-am visat de cînd eram mică şi ceea ce-mi ţine trează nebunia, spiritul ăsta de revoltă adolescentin !
Nu-mi place să-mi depăşesc atribuţiile , sînt prietenă foarte bună cu imaginaţia, creativitatea la mine acasă , de multe ori, se întîmplă să stea în capul mesei, am legături directe cu simţirea şi inteligenţa. Îmi place enorm de mult să ascult oamenii, să pot să ştiu ce-i bun pentru ei şi să le aduc adevărul, să le pun în faţa o oglindă şi să-i las să se privească. Eu cred că lumea are dreptul să ştie că egzistă egal şi merită ca cineva , fie el şi jurnalist , să-i spună tot ce ştie.
Îmi place să imortalizez momentele ,pentru că sînt pasionată de fotografie. Chiar dacă mai mereu încerc să fiu politicoasă, deschisă, prietenoasă, caldă , să gîndesc limpede , frumos şi atotcuprinzător, mi-ar plăcea să fac jurnalism foto sau poate chiar şi radio. Mai e cale lungă pînă atunci , dar “calitatea gîndurilor îmi determină calitatea vieţii” şi eu cred că-mi voi atinge visele cu mîina , pentru că sînt convinsă că pot.
Sînt o fire energică uneori şi foarte energică mai mereu, îmi place să mă implic , să fac ceva pentru societate chiar dacă nu vorbesc puţin, dar nu cred că asta contează atît de mult. Nu-mi place să fac haz de necaz pe seama nimănui ,deci seriozitate găseşti în mine cît încape.Şi mai e ceva , detest minciuna dintr-un singur motiv : eu nu m-am priceput niciodată să mint.
Vreau “ să spun multe , dar să nu vorbesc mult” !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu